top of page

„Păşind pe pământul acestei Å£Äƒri, am devenit român cu inima ÅŸi cu sufletul.”       

   Carol I

Severinul contemporan  

​

             Până în 1918, Turnu Severin va fi poarta occidentală a României. După 1900, industria È™i capitalul severinean continuă să se diversifice într-un ritm accelerat. Camera de ComerÈ› È™i Industrie este înregistrată în 1902 È™i în acelaÈ™i an este înregistrată È™i Fabrica de bomboane “Mercur”.

                   In 1906, cu prilejul împlinirii a 2000 de ani dela "cucerirea È™i civilizarea Daciei de câtre romani", cum se spunea în spiritul latinității începutului de veac, este ridicat în Parcul Central "Tudor Vladimirescu" (început în 1889 È™i inaugurat în 1900), Monumentul Împăratului Traian, realizat de sculptorul D. Franassovici. În 1912, în clădirea internat a Liceului "Traian", sub direcÈ›ia lui Alexandru Bărcăcilă, este înfiinÈ›at "Muzeul Istoric al Liceului Traian", care ulterior va deveni Muzeul Regiunii "PorÈ›ilor de Fier". O problemă deosebită pentru municipalitatea severineană a fost alimentarea cu apa potabilă a oraÈ™ului. Pănâ în 1905 apa era transportată cu sacalele din fântânile oraÈ™ului, apoi de la puÈ›urile forate în PiaÈ›a "Radu Negru", puÈ›uri alimentate cu motoare acÈ›ionate eolian. În 1906, oraÈ™ul numără 3.119 case, 62 de străzi È™i o populaÈ›ie de 23.769 locuitori. Vila "Evelyn", în stil elveÈ›ian (distrusă de bombardamentele din 1944), Casa "Sabethay" (azi Muzeul de Artă), sau Casa "Vlahos", sunt căteva din construcÈ›iile reprezentative ale bunăstării severinene din "Belle Époque". Între anii 1905-1907, în Grădina Publică a oraÈ™ului, se construieÈ™te Uzina Electrică, echipată cu trei motoare Diesel-Sulzer de 120 CP fiecare, iar între 1907-1910 este edificată Baia Comunală, Severinul fiind printre puÈ›inele oraÈ™e care la acea dată dispunea de o asemenea facilitate. Tot în 1907 este desăvărÈ™ită acoperirea cu pietre cubice de bazalt a bulevardului Carol I, începută în 1892 È™i a "Străzii Mari" (Strada Traian).

În perioada interbelică Turnu Severin ajunge printre primele optsprezece mari centre urbane ale României. În portul Severinului se află sediile de Curse regulate pe Dunăre între Regensburg È™i GalaÈ›i   ale Societăților N.F.R., ale Societății austriece de navigaÈ›ie (D.D.S.G), ale Societăților de navigaÈ›ie Iugoslavă È™i Cehoslovacă, precum È™i ale Societății maghiare de navigaÈ›ie (M.F.T.R.).

         In 1972 Turnu-Severin devine municipiu. Sublinierea identității naÈ›ionaliste în ideologia comunistă a anilor ‘70, clădită pe baza anteriorității traco-dacice, opusă latinității occidentale "cotropitoare", adaugă la numele Severinului cu ocazia împlinirii a 2050 de ani de atestare documentară È™i numele antic Drobeta. La 15 mai 1972, prin Decretul 197 al Consiliului de Stat, numele oraÈ™ului devine Drobeta-Turnu Severin. La 16 mai 1972Nicolae CeauÈ™escu È™i Iosip Broz Tito inaugurează sistemul hidroenergetic "Porá¹­ile de Fier I"

           În 1979 este inaugurată Fântâna Cinetică. În 1980 s-a construit cinematograful "Flacăra" È™i Casa Tineretului, iar în 1983 hotelul "Traian". Între anii 1978 È™i 1983 este construită Fabrica de Anvelope gigant. ProducÈ›ia maximă s-a realizat în 1985. După 1990, întreprinderea s-a constituit în societate pe acÈ›iuni luând denumirea de ROTRAS S.A. Purtând numele de "Combinatul Chimic Drobeta", între 1982-1988 începe construcÈ›ia Uzinei de Apă grea (ROMAG). La 17 iulie 1988 incepe producerea apei grele cu primul modul. În perioada regimului comunist s-a construit mai puÈ›in în cartierele centrale, o parte din arhitectura specifică oraÈ™ului vechi scăpând astfel de demolare. Dintre edificiile reprezentative ale acestei perioade se pot aminti: Hotel "Parc", reÈ™edinÈ›a SHN "PorÈ›ile de Fier", Palatul Administrativ È™i blocurile alăturate, Casa Tineretului, magazinul "Decebal", Casa Sindicatelor È™i fântâna cinetică din faÈ›a Palatului Cultural.

bottom of page