top of page

  ,,Aici, unde a descălecat (...)  împăratul Traian pune întâiul pas pe pământul ţării româneÅŸti tânărul prinÅ£ Carol ”                            

  Al. Vlahuţă

           Drobeta-Turnu Severin  a purtat denumirea de Turnu Severin,  până în 1972:  este municipiul de reÈ™edință al judeÈ›ului MehedinÈ›i, din regiunea OlteniaRomânia, format din localitățile componente Drobeta-Turnu Severin (reÈ™edinÈ›a), DudaÈ™u ScheleiGura Văii È™i Schela Cladovei.

           Localitatea s-a dezvoltat în apropierea castrului roman Drobeta, devenind dintr-un punct strategic iniÈ›ial un oraÈ™ de răscruce a drumurilor pe uscat È™i pe apă care duceau la nord È™i la sud de Dunăre. În timpul antichității romane, a devenit primul centru urban din regiune È™i al treilea din provincia Dacia, după Sarmizegetusa È™i Apullum. În timpul lui Hadrian oraÈ™ul a fost declarat municipiu (în 121), în momentul în care populaÈ›ia atinsese 14.000 de locuitori. În timpul lui Septimiu Sever a fost ridicat la rangul de colonie (în 193), ceea ce conferea locuitorilor urbei drepturi egale cu cetățenii Romei.

             Pe la mijlocul secolului al III-lea, Drobeta se întindea pe 60 de hectare È™i era locuită de cca. 40.000 de locuitori. Castrul a fost distrus de barbari È™i reconstruit în mod reptat în timpul antichității târzii, încetându-È™i definitiv rolul de garnizoană în anul 602 d.Hr. În evul mediu a fost construită de Regatul Maghiar cetatea Severin, care a fost distrusă la 1526 de Imperiul Otoman.

             După distrugerea Cetății Severinului, dându-i numele emblematic de doliu CerneÈ›i ("cerniÈ›i") severinenii au fondat o altă aÈ™ezare mai ferită de incursiunile turceÈ™ti la aproximativ 6 kilometri spre nord-est față de vechea cetate arsă. Pană la reconstrucÈ›ia modernă a Severinului, CerneÈ›iul, care pe la 1602 era o moÈ™ie a fraÈ›ilor BuzeÈ™ti, va fi capitala administrativă È™i comercială a regiunii MehedinÈ›iului, fiind folosită deopotrivă de ruÈ™i È™i de austrieci. La CerneÈ›i era Căpitania È™i Vama. La 1824, când izbucneÈ™te războiul între ruÈ™i si turci, CerneÈ›iul este incendiat. Turcii fiind invinÈ™i, prin pacea de la Adrianopol (1829), se pregăteÈ™te È™i terenul fondării noului Severin odată cu libertatea comerÈ›ului È™i navigaÈ›iei pe Dunăre. Fluviul devine o arteră de circulaÈ›ie de importanță europeană.

După stăpânirea Olteniei (1718-1741), când avuseseră deja intenÈ›ia să zidească pe acelaÈ™i loc al Severinului de astăzi oraÈ™ul "Carolina", austriecii erau din nou prezenÈ›i în zonă încă din 1829 (Tratatul de la Adrianopol), construind deja în dreptul viitorului oraÈ™, portul, unde se afla È™i sediul renumitei   Societăți Austriece de NavigaÈ›ie cu Aburi pe Dunăre fondată în 1829(Donaudampfschiffahrtsgesellschaft - DDSG)) È™i în 1850, Șantierul naval necesar întreÈ›inerii vapoarelor confruntate cu străbaterea dificilă a cataractelor È™i stâncilor defileului PorÈ›ilor de Fier.

          Cu ocazia prezenÈ›ei generalului Pavel Kiseleff în regiune, în primăvara anului 1833, locuitorii CerneÈ›iului i-au cerut strămutarea localității lor în „Câmpia Severinului”, zonă ce corespunde oraÈ™ului actual astfel încât 23 aprilie 1833 este data oficială a întemeierii oraÈ™ului Turnu-Severin, când Domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica emite actul înființării oraÈ™ului. Teritoriul pe care este aÈ™ezat astăzi oraÈ™ul a fost o câmpie cu pâlcuri de stejari, din care s-a păstrat o suprafață mică, în nord, de numai 12 hectare, actuala pădure Crihala. Prima clădire construită în noul oraÈ™ Turnu Severin, aparÈ›inea colonelului Ion Solomon, fost comandant al oÈ™tirii lăsată de Tudor Vladimirescu în Oltenia. Casa se afla pe „UliÈ›a Dunării” (azi Bd-ul. Carol I, unde astăzi se află Intreprinderea Electrocentrale "PorÈ›ile de Fier"). A doua construcÈ›ie a noului oraÈ™, a fost Carantina, pentru controlul sanitar de graniță, (azi Casa Armatei), concepută după planul arhitectului Feisser È™i terminată în 1839 de către ing. Popovici, care în prezent este Clubul garnizoanei.

            Pe 23 aprilie 1833 a fost întemeiat din nou Turnu Severin, când domnul Alexandru Dimitrie Ghica a emis actul înființării oraÈ™ului. Planul iniÈ›ial al oraÈ™ului a fost gândit de arhitectul Xavier Villacrosse, secundat de inginerul Moritz von Ott, prin grija domnitorului din acel moment, Barbu Știrbei. În anul 1841, capitala judeÈ›ului s-a mutat de la CerneÈ›i la Turnu Severin.

bottom of page